vineri, 15 ianuarie 2010

joi, 24 decembrie 2009

Merry X-mas

Hello...

In primul rand vreau sa zic Sarbatori Fericite!, Craciun Fericit si ce se mai ureaza pe la noi in aceasta perioada. So here goes : Craciun Fercit si sa aveti parte de cele mai fericite sarbatori posibile, pentru ca eu le am, desi cu cateva ore in urma n-as fi crezut...

In al doilea rand, vreau sa spun ca imi iubesc mama la nebuie. Nu stiu de ce m-am nascut dintr-o mama atat de buna, da cateodata am impresia ca nu o merit. Ma iubeste prea mult, si zilele astea am realizat ca nu fac suficiente lucruri pentru ea...

Si se pare ca ma iubeste atat de mult incat a facut ceea ce parea un craciun distrus sa fie un craciun fericit, in pofida faptului ca nu e ceea ce imi imaginasem. Imi imaginasem ca voi petrece Craciunul cu cea mai buna prietena a mea, lasand familia pe locul 2, mai mult sau mai putin. Din cauza evenimentelor neprevazute intamplate in ultimele zile, prietena mea nu mai vine sa petreaca craciunul cu mine. And that's ok, inteleg, si o sa o iubesc intotdeauna, indiferent ce s-ar intampla. Trebuie sa recunosc ca ieri nu simteam aceasi "pace interioara" si eram foarte nervoasa si putin wrecked, if you know what i mean. In alta ordine de idei, vorbind cu mama la telefon, m-am mai calmat si mi-am analizat putin optiunile. 1. Petrec Craciunul singura, ca un emo si 2. Imi sun prietena din Bucuresti cu care doar ce ma certasem, ne impacam si petrecem Craciunul impreuna. Cred ca e evident care din ele am ales-o (mi-am cumparat becuri rosii ca sa nu stau pe intuneric) :)) Nu. Am sunat-o pe Auu` si m-a invitat sa fac Craciunul cu ea si familia ei. Si de bucurie ca s-a intamplat asta, a picat Revelionul. Persoana la care trebuia sa facem revelionul pleaca din localitate, deci pauza... So, am gasit o alta varianta... Ma duc la Valceaa :D pardon, mergem la Valcea :D

So in concluzie nu vroiam sa zic nimic important, vroiam doar sa ma laud :)) o mama grozava, care merita toata recunostinta din lume, si uneori o fiica mai buna ca mine...si chiar nu stiu ce lucruri bune am facut anu asta, da se pare ca Mosu` mi-a adus un Craciun Fericit pana la urma...10q Santa...promit sa fiu si la anu cel putin la fel de cuminte :D

miercuri, 2 decembrie 2009

Inspiratie...cica!?

Hello again...
Aseara, adormit pe fundalul gadurilor unei noi postari pe acest minunat blog :) si totul a inceput cu:
"okay, am inceput sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu poti primi intotdeauna ce vrei..." de fapt, nu e de loc asa...nu o sa ma obisnuiesc niciodata cu ideea ca nu primesc intotdeauna ceea ce vreau. Da, stiu, folosesc cuvinte mari, precum intotdeauna si niciodata, dar sunt singurele care exprima cat de cat ce simt eu acum. Cum as putea sa ma obisnuiesc cu "second best"? Si de ce? Cand stiu ca si eu, ca si celelalte fiinte umane, care apropos ne asesmanam mult mai mult cu maimutele mari decat as fi crezut, meritam mai mult? Mult mai mult? Ce ar trebui sa fac? Sa renunt dupa prima incercare timida si nereusita de a avea ceva? Pe de alta parte, ce ar trebui sa fac cand imi doresc cu adevarat ceva? Sa lupt pana la ultima picatura de sange, ca apoi, dupa ce am murit incercand sa obtin acel ceva , sa pot spune "da, am facut tot ce mi-a stat in putinta!" ? Si stand eu si gandindu-ma, mi-a venit in cap un exemplu idiot, si pur teoretic...
Sa zicem ca te trezesti intr-o dimineata cu o pofta nebuna de inghetata McFlurry cu nesquick (care apropos nu se mai gaseste) si te ridici frumos, te imbraci si iesi grabit ca sa te duci sa ti-o cumperi. Din intamplare, gasesti, iti cumperi, si iesi fericit din Mc. Fiind tu asa in extaz, nu esti atent, si da cineva peste tine si iti da inghetata proaspat cumparata si neatinsa pe jos. Ce faci in momentul ala? Te pui si o aduni de pe jos?(nu tinem cont de faptul ca are cutie din care pica cam greu, presupunem ca s-a inprastiat toata pe jos...). Mai bine intrii din nou in Mc sa iti cumperi alta. Dar din nefericire in acel Mc nu mai au inghetata din asta. Si din si mai mare nefericire,la nici un Mc din oras nu se mai gaseste McFlurry cu nesquick. Ce faci atunci? Ai incercat totul sa ai o inghetata din asta... si cu toate astea, aparent, nu mai poti sa ai asa ceva. Ai avut-o pentru cateva minute, si viata si-a batut joc de tine si ai pierdut-o. Nu mai gasesti nicaieri ceva asa de bun...Ce faci? Te intorci la primul Mc unde ai scapat-o si incerci sa recuperezi tot ce poti din ea? (presupunand prin absurd ca nu s-a topit inca)Adevarul e ca stii bine ca nu ar fi acelasi lucru daca ti-ai cumpara un McFlurry simplu si apoi i-ai pune nesquik, pentru ca te-ai gandit deja la asta...dar o copie nu este originalul! Si atunci ce faci? Eu una, flegmatica fiind, as intra in Mc si mi-as lua un McFlurry cu KitKat. Stiu ca nu e la fel de bun, la fel de gustos, da are aceeasi componenta de baza, si chestia aia crocanta e tot de la Nestle. Stiu ca ma multumesc cu second best in cazul de fata, dar nu mi se pare o solutie viabila sa incerc sa imi recuperez inghetata de pe jos... si pana la urma, nici n-am apucat sa gust din ea, daca nici macar nu era buna? Da, parea buna, mai mancasem si fusese buna, dar daca chiar aia nu era buna?
Anyway, inghetata asta e doar o metafora...la ce se refera metafora asta nu o sa zic, dar pentru fiecare poate avea un inteles. Pentru mine metafora asta e sursa multor nopti nedormite, si sincera sa fiu, desi a trecut mult timp de cand am avut pofta nebuna de inghetata din care nu am apucat sa gust, inca imi mai vine cateodata sa ma intorc sa vad daca pot sa recuperez ceva din ce am scapat atunci pe jos (tineti minte ca e o metafora, nu vreau si nici nu am mancat de pe jos, astfel ajungand sa scriu porcarii de genul...). Uneori ma intreb daca ar merita sa incerc sa salvez o inghetata care nici macar nu stiu daca e buna, doar pentru ca eu imi aduc aminte ca era buna, doar pentru ca arata bine...
Trebuie sa recunosc ca postul asta nu m-a lamurit prea mult, da poate ma lumineaza si pe mine cineva...
Multumesc anticipat :D

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Jeux d'enfants

Hello...se pare ca nu am mai scris de ceva timp pe blog...si perioada in care revin, este o perioada de revenire, in cel mai ironic mod posibil :)) acum sa si explic... am fost super bolnava, de fapt inca sunt, de aia se cheama perioada de revenire...si dat fiind faptul ca nu am voie sa ies din casa si deja am epuizat toate filmele, jocurile si resursele disponibile de prin casa, m-am hotarat sa ma reapuc de scris pe blog...
Problema pe care o am in momentul de fata este ca nu prea am insipratie...asa ca voi vorbi putin despre unul din filmele pe care le-am vazut zilele astea, si anume Jeux d'enfants. El in sinea lui este un film genial...felul in care se desfasoara actiunea, actiunea in sine, ideea de la care pleaca, si felul in care se termina... problema e ca e destul de greu de inteles. A trebuit sa pun pauza si sa ma gandesc ce-a vrut sa zica scenaristul, regizorul sau cine a mai avut ceva de zis in filmul asta undeva pe la sfarsit. Ok imi dau seama ca bat campii aiurea, dar asa m-am simtit si eu cand m-am uitat la filmul asta, asa ca nu va luati de mine, ok? :)) Povestea se desfasoara in jurul a doi copii care au o cutie care se plimba de la unul la altul, cel care era in posesia cutiei trebuind sa dea o porunca, pe care celalalt avea posibilitatea sa o refuze, lucru care nu prea se intampla...timpul trece, isi dau seama ca se iubesc, nu vor sa recunoasca, se casatoresc fiecare cu altii, se reintalnesc, si se zidesc impreuna cu cutia pentru a ramane vesnic impreuna. Ok, de fapt nu se intampla chiar asa...de fapt in momentul in care si-au dat seama ca se iubesc unul pe altul au fost impreuna pana la adanci batraneti, pana cand au ajuns in azil...dar asta ar fi fost o poveste mult prea banala de zis, asa ca cine a facut filmul asta trebuia sa gaseasca cevsa mai interesant de zis...oricum...cred ca merita vazut...nu sunt sigura...dar s-ar putea... :)) anyway, de acum inainte voi posta mai des (cred) si nu despre filme asa de interesante ca Jeux d'enfants...

aaaa...si app...din cauza racelii nu am mai fumat de cateva zile bune...ce ziceti, sa ma las de tot? :))

miercuri, 19 august 2009

Who is normal??

Aseara am aflat o informatie foarte interesanta...se pare ca dupa normele din carti si dupa parerile specialistilor din domeniul psihologiei, doar 10% din oameni sunt normali. Restul, au fiecare cel putin o pasarica pe creier - ok, unii au stoluri, dar ideea ar fi ca fiecare dintre noi astia 90% avem cate ceva - si ma gandeam eu foarte serios cam cate persoane normale cunosc (normale din punctul de vedere a ceea ce am citit, invatat, etc.) si am ajuns la concluzia ca pot sa numesc una, si asta dupa o discutie foarte elaborata cu frate-miu : Stefan Puscasu. Si ideea e ca desi este intruchiparea normalitatii, omul acesta nu este nici implinit si nici multumit de viata pe care o duce. Si atunci ma intreb... de ce as vrea sa fiu normala? Sau de ce ar vrea cineva din lumea asta sa fie normal...
Acum, facand o extrapolare a procentului de persoane normale la numarul de persoane care locuiesc aceasta minunata tara, s-ar zica ca maxim 2,3 milioane de oameni sunt normali in Romania. Si nici macar acest numar nu e sigur, pentru ca nu e obligatoriu sa fie 10% din fiecare tara. Si totusi, nu sunt 90% din oameni fericiti. Deci cum e mai bine? Sa fii normal sau sa fii anormal? Si totusi, ce inseamna sa fii fericit? Sau cine e mai fericit? Sau whatever...momentan sunt destul de fericita, Alin e cu mine, saptamana viitoare o sa o am si pe Deea langa mine, which is sooo cool :D si normala nu sunt, Deea si Alin nici atat... asa ca poate e mai bine sa fii anormal, si oricum noi formam marea majoritate... asa ca f... off :P

joi, 6 august 2009

Oops!

...se pare ca iar am sarit o luna...n-am mai scris nimic de ceva timp, si nici acum n-o sa scriu prea multe, mergand pe principiul "O poza face cat o mie de cuvinte"...i've got something to show you.. in principal, poza asta mi-a amintit de Alin, e la fel de ciudata ca si el, adica modul lui de a gandi. Ma gandeam ca ultimele 2 sapt au fost de toata jena, si poza asta m-a inveselit cumva...nu vreau sa scriu mult acum, ca sunt cam deprimata, with all my plans to go "there" shreded .
Am descoperit mai in amanunt trupa The Script, and i love it, am terminat de citit mai mult de 2000 de pagini in mai putin de 4 zile, am slabit vreo 3 kile intr-o saptamana, am dormit mult mai putin decat sunt obisnuita, desi nu am absolut nimic interesant de facut, si totusi, trebuie sa stau inchisa aici ca un ...hmmm... canar intr-o colivie cu vedere la strada : vad locul unde as vrea sa "zbor" dar ma lovesc de gratii de fiecare data... well...ca tot zicea Alin ca o sa ajung sa citez din cartea asta, here goes : "Life sucks, and then you die" si stiu ca am mai vazut citatul asta si in alta parte, da nu-mi aduc aminte unde, so it really doesn't matter. Si tot din plictiseala, azi am fost la un interviu de job, si desi am citit cele 2000 si ceva de pagini in engleza...cand am fost pusa sa citesc cu voce tare un text la prima vedere, m-am balbait, am gresit cuvintele, am aruncat o scuza idioata cum ca nu vad prea bine, ca nu am ochelarii la mine :)) daca cumva ma angajeaza astia? o sa trebuiasca sa-mi port ochelarii? :)) sau o sa mint zicand ca mi-am pus lentile?
Tot azi, am aflat ca am intrat a 14 la facultate, ceea ce inseamna ca voi fi platita sa fac facultatea in Bucuresti, which could be cool. Promit solemn ca imi deschid un cont de economii sau ceva in care sa bag banii aia...poate ceva cont de economisire creditare...
Maine se termina oficial sezonul 5 din So you think you can dance (adica la ei azi) si inca nu au anuntat cine participa la noul episod Dansez pentru tine, si nici macar nu m-am vazut pe net inca, ca nu au pus filmuletele de la Piatra Neamt...chiar is curioasa ce-a mai fost dupa ce am plecat eu :D
Si cu asta am reusit sa trec de o postare capricioasa, periculoasa, trista, enervanta, dificila, si toate alea ! Am pacalit-o, era pe punctul de a-si face aparitia, si inca mai sta acolo, asteapta sa gaseasca momentul sa atace, de aia o sa inchid orice bresa care exista :)) . Ultima oara cand s-a vrut scrisa, tristetea mea si-a gasit sfarsitul intr-un click pe X-ul rosu din dreapta - sus a ecranului in care tastam acea parte din mine, si desi a fost scrisa, si inca exista in draft-uri - ca din pacate se salveaza automat - nu va ajunge niciodata la lumina. De data asta am evoluat, am scris despre total altceva decat ce auzeam in minte. Poate data viitoare nu o sa mai aud deloc tristetea aia, sau poate ca am citit prea multe povesti cu persoane (daca le pot numi asa) cu puteri supra naturale care mai de care mai ciudate.
Ohh well...see you soon, hopefully ...i miss you so...

duminică, 14 iunie 2009

Up coming movies >:)

Din cauza faptului ca nu se stie cand voi mai avea net (pentru ca ma mut la Bucuresti...) si din cauza ca nu vreau sa stau prea mult prin casa... m-am hotarat sa imi petrec o buna parte a timpului in cinema. In alta ordine de idei, mi-am alcatuit o lista cu filme care urmeaza sa apare pe marele ecran in urmatoarea jumatate de an... iar ulterior, dupa vizionarea fiecaruia dintre ele, voi posta pe blog impresiile mele despre film, daca vreti puteti sa le numiti review-uri...
Asadar...
IUNIE
26 - Road to witch mountain (am vrut sa ma uit la el pe comp, da nu au scos astia nici o varianta demna de plotul acestui film...) - niste pusti cu puteri supra-naturale sunt urmariti de o organizatie secreta...
IULIE
17 - Public enemies - starring Johnny Depp... nu poti sa nu te duci la un film cu Johhny Depp, nu?
17 - Coco avant Chanel - interesant de vazut istoria faimoasei creatoare...
31 - Fighting! - se zice ca e despre un contrabandist care intamplator da peste un antrenor de lupte de strada (pare interesant, dar de fapt l-am ales ca nu prea aveam ce alege in luna asta :)) )
AUGUST
7 - Aliens in the attic - desen animat (am vazut de curand Monsters vs. aliens si mi s-a parut f dragut...sper sa fie si asta macar jumate cat ala)
14 - The proposal - starring Sandra Bullock. E vb despre o sefa cam autoritara care urmeaza sa fie deportata in Canada si il obliga pe asistentul ei sa o ia de nevasta... (o comedie nu strica niciodata...parerea mea :P)
21 - My sister's keeper - Starring Cameron Diaz, vorbeste despre o familie care face un copil identic din punct de vedere genetic pentru a tine in viata primul copil care este bolnav de leucemie...pretty interesting, huh?
SEPTEMBRIE
4 - The ugly truth - n-am inteles prea multe din plot, dar l-am ales pentru ca e cu Katherine Heigl si imi place tipa :))
18 - When in Rome - si din nou o comedie romantica siropoasa, but a girl's got to do whjat a girl's got to do, right?
25 - Funny people - Starring Adam Sandler, un comediant care afla ca e pe moarte si se imprieteneste cu un alt comediant care nu e la fel de bun si pe care il ajuta... (very smart chiose of word, huh? 8-\)

well...din cauza unei probleme de natura de blocare de comp, mi s-a salvat doar atat din post...si acum nu mai am chef, asa ca voi reveni cu un update la lista mea de filme de vazut pe anul 2009 :))
Seey ya :* :-h